25 de craioveni au fost trimişi în judecată pentru că au înşelat pe internet zeci de persoane cu peste 480.000 de euro. Cercetările au durat patru ani, iar rechizitoriul are 140 de pagini. Acuzaţii sunt în libertate.
25 de craioveni au fost trimişi în judecată pentru că au înşelat pe internet zeci de persoane cu peste 480.000 de euro. Cercetările au durat patru ani, iar rechizitoriul are 140 de pagini. Acuzaţii sunt în libertate.
Poliţiştii din cadrul Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate (BCCO) Craiova au pornit de la o serie de plângeri înregistrate în 2004, prin care erau sesizate înşelăciuni comise pe internet. Cercetările au scos la iveală o reţea formată din mai multe grupuri infracţionale, în fruntea cărora se aflau Claudiu D., zis „Mafiotu“, Ştefan I., zis „DLH“, Alex P., zis „Parai“, sau A.C.C, poreclit „Sânge“. Fiecare membru al reţelei, tineri cu vârste cuprinse între 17 şi 30 de ani, avea un rol bine stabilit: „săgeţile“ erau cei care ridicau banii obţinuţi prin fraudele pe internet, „racolatorii“ formau segmentul de mijloc şi erau cei care transmiteau informaţiile necesare ridicării banilor de la unităţi bancare sau prin servicii gen Western Union, obţineau acte de identitate false sau racolau membri noi. Liderii se ocupau cu publicarea anunţurilor de vânzare a unor bunuri imaginare, începând cu electronice până la automobile. Maşinile erau puse la vânzare pe pagini de internet specializate în domeniu, cele mai folosite fiind şi cele mai cunoscute, www.mobile.de sau www.autoscout24.de. Altă modalitate prin care au înşelat zeci de oameni este crearea de pagini de internet de comerţ on line, cu denumiri foarte apropiate de cele consacrate. Potenţialii cumpărători primeau indicaţia să facă plăţile prin transfer în conturi bancare deschise de „săgeţi“ cu numele lor real sau cu acte de identitate false.
Potrivit concluziilor anchetatorilor, în perioada 2004-2006, această reţea a reuşit să înşele 56 de cetăţeni străini, cu peste 400.000 de euro. Cât de „prolifică“ a fost activitatea reţelei reiese dintr-o concluzie trasă în urma verificărilor: în numai şapte conturi bancare deschise la o singură instituţie financiară din România s-au făcut 684 de depuneri din străinătate, victimele reţelei fiind păgubite cu sume între 1.000 şi 10.000 de euro. Peste 223.000 de euro s-au scurs din aceste conturi în buzunarele membrilor reţelei. În urma percheziţiei informatice, poliţiştii au descoperit pe laptop-ul lui „Mafiotu“ un adevărat „manual“ de circa 200 de pagini despre înşelăciunile pe internet.
SC Gâşte SRL, firmă-fantomă
După publicarea unui anunţ fals despre vânzarea unei maşini pe o pagină de internet foarte cunoscută, cei interesaţi să cumpere erau îndrumaţi de către „haiducii cibernetici“ să trimită informaţii personale şi adresa către compania acestora. Pentru o mai mare credibilitate, compania-fantomă avea garanţii de la societăţi consacrate. Garanţii false. Anchetatorii au constatat că paginile de internet clonate au fost alt mijloc folosit. Website-urile false conţineau datele de contact ale membrilor reţelei. Compania-fantomă trimitea victimei un contract de rezervare, factura, inspecţia tehnică a maşinii, documentele acesteia, toate legalizate de un notar şi ştampilate de firma în cauză, dar toate numai falsuri. Craiovenii acuzaţi nu au fost lipsiţi de simţul umorului: o astfel de firmă imaginară s-a numit SC Gâşte SRL. După ce primeau documentele, victimele trebuia să le semneze şi să le expedieze firmei, pentru confirmare. Aceasta, chipurile, contacta o companie de transport, de asemenea fictivă, care furniza factura de transport - alt fals.
De la o bancă din România, victima primea scrisori de garanţie bancară, în cazul în care maşina vândută nu corespundea înţelegerii încheiate. După confirmarea plăţii de către bancă, maşina urma să fie expediată către destinatar, iar restul plăţii, diferenţa între preţul total şi avansul dat, urma să se realizeze după ce automobilul ar fi ajuns la destinaţie cu tot cu actele originale. Până să realizeze că este înşelat, cumpărătorul de bună credinţă făcea depuneri în contul avansului sau transportului - cam 15% din preţul maşinii din anunţ. Prin metoda aceasta, membrii reţelei au primit de la clienţii păcăliţi sume cuprinse între 500 şi 30.000 de euro. „Săgeţile“ primeau 10-15% din sume, intermediarii, 15-20%, iar diferenţa de 60-75% intra în buzunarul liderilor reţelei.
Acte falsificate cu poze din cimitir
Inspector Daniel Ciobanu din cadrul BCCO Craiova, unul dintre poliţiştii care au lucrat la acest dosar începând cu 2004, e de părere că valoarea prejudiciului comis de cei 25 de craioveni acuzaţi este mult mai mare decât suma de 480.000 de euro, ce reiese din plângerile depuse.
„Când se spune prejudiciu, se ia în calcul doar prejudiciul ce reiese din plângeri deoarece instanţa nu ia în seamă prezumţiile logice. E posibil ca acuzaţii să fi scos bani mult mai mulţi decât atât. Speţa aceasta este una dintre cele mai complicate, păgubiţii fiind din Austria, Germania sau Ungaria. Reţeaua a dovedit o mobilitate extraordinară. Membrii acesteia au lucrat pe calculatoare şi au scos bani din automate bancare din Bucureşti, Constanţa, Cluj, Piteşti sau Sibiu. Au fost multe dosare care s-au alăturat celui de bază, deschis în 2004“, a declarat inspector Ciobanu.
Poliţiştii au descoperit aproximatv 40 de acte de identitate false cu ocazia percheziţiilor, multe dintre ele fiind făcute cu ajutorul pozelor luate din cimitir şi scanate. Identificarea membrilor reţelei a fost greoaie, unul dintre motive fiind încetineala băncilor în a răspunde solicitărilor poliţiştilor şi sistemele de supraveghere de calitate slabă instalate în unele dintre acestea.
„Legea nu spune ce tehnică de supraveghere trebuie să folosească băncile. Pe de altă parte, acestea, dacă nu le este lezat prestigiul, nu au de ce să se plângă pentru că încasează comisioane la tranzacţii“, a mai spus inspector Ciobanu. Din experienţa acestuia, dosare asemănătoare se încheie de multe ori cu pedeapsă cu suspendare deoarece instanţele de judecată invocă faptul că acuzaţii nu prezintă pericol social. „Păgubiţii vor să îşi recupereze banii. Din păcate, nu sunt autorităţi interesate de recuperarea prejudiciului. Eu, personal, nu aş mai lăsa vreunul dintre ei aproape de un calculator conectat la internet“, a adăugat inspectorul BCCO. Cele 25 de persoane sunt judecate în stare de libertate. Singura măsură luată până în prezent împotriva lor a fost „recomandarea“ de a nu părăsi oraşul.
Sursa: http://www.gds.ro/
25 de craioveni au fost trimişi în judecată pentru că au înşelat pe internet zeci de persoane cu peste 480.000 de euro. Cercetările au durat patru ani, iar rechizitoriul are 140 de pagini. Acuzaţii sunt în libertate.
Poliţiştii din cadrul Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate (BCCO) Craiova au pornit de la o serie de plângeri înregistrate în 2004, prin care erau sesizate înşelăciuni comise pe internet. Cercetările au scos la iveală o reţea formată din mai multe grupuri infracţionale, în fruntea cărora se aflau Claudiu D., zis „Mafiotu“, Ştefan I., zis „DLH“, Alex P., zis „Parai“, sau A.C.C, poreclit „Sânge“. Fiecare membru al reţelei, tineri cu vârste cuprinse între 17 şi 30 de ani, avea un rol bine stabilit: „săgeţile“ erau cei care ridicau banii obţinuţi prin fraudele pe internet, „racolatorii“ formau segmentul de mijloc şi erau cei care transmiteau informaţiile necesare ridicării banilor de la unităţi bancare sau prin servicii gen Western Union, obţineau acte de identitate false sau racolau membri noi. Liderii se ocupau cu publicarea anunţurilor de vânzare a unor bunuri imaginare, începând cu electronice până la automobile. Maşinile erau puse la vânzare pe pagini de internet specializate în domeniu, cele mai folosite fiind şi cele mai cunoscute, www.mobile.de sau www.autoscout24.de. Altă modalitate prin care au înşelat zeci de oameni este crearea de pagini de internet de comerţ on line, cu denumiri foarte apropiate de cele consacrate. Potenţialii cumpărători primeau indicaţia să facă plăţile prin transfer în conturi bancare deschise de „săgeţi“ cu numele lor real sau cu acte de identitate false.
Potrivit concluziilor anchetatorilor, în perioada 2004-2006, această reţea a reuşit să înşele 56 de cetăţeni străini, cu peste 400.000 de euro. Cât de „prolifică“ a fost activitatea reţelei reiese dintr-o concluzie trasă în urma verificărilor: în numai şapte conturi bancare deschise la o singură instituţie financiară din România s-au făcut 684 de depuneri din străinătate, victimele reţelei fiind păgubite cu sume între 1.000 şi 10.000 de euro. Peste 223.000 de euro s-au scurs din aceste conturi în buzunarele membrilor reţelei. În urma percheziţiei informatice, poliţiştii au descoperit pe laptop-ul lui „Mafiotu“ un adevărat „manual“ de circa 200 de pagini despre înşelăciunile pe internet.
SC Gâşte SRL, firmă-fantomă
După publicarea unui anunţ fals despre vânzarea unei maşini pe o pagină de internet foarte cunoscută, cei interesaţi să cumpere erau îndrumaţi de către „haiducii cibernetici“ să trimită informaţii personale şi adresa către compania acestora. Pentru o mai mare credibilitate, compania-fantomă avea garanţii de la societăţi consacrate. Garanţii false. Anchetatorii au constatat că paginile de internet clonate au fost alt mijloc folosit. Website-urile false conţineau datele de contact ale membrilor reţelei. Compania-fantomă trimitea victimei un contract de rezervare, factura, inspecţia tehnică a maşinii, documentele acesteia, toate legalizate de un notar şi ştampilate de firma în cauză, dar toate numai falsuri. Craiovenii acuzaţi nu au fost lipsiţi de simţul umorului: o astfel de firmă imaginară s-a numit SC Gâşte SRL. După ce primeau documentele, victimele trebuia să le semneze şi să le expedieze firmei, pentru confirmare. Aceasta, chipurile, contacta o companie de transport, de asemenea fictivă, care furniza factura de transport - alt fals.
De la o bancă din România, victima primea scrisori de garanţie bancară, în cazul în care maşina vândută nu corespundea înţelegerii încheiate. După confirmarea plăţii de către bancă, maşina urma să fie expediată către destinatar, iar restul plăţii, diferenţa între preţul total şi avansul dat, urma să se realizeze după ce automobilul ar fi ajuns la destinaţie cu tot cu actele originale. Până să realizeze că este înşelat, cumpărătorul de bună credinţă făcea depuneri în contul avansului sau transportului - cam 15% din preţul maşinii din anunţ. Prin metoda aceasta, membrii reţelei au primit de la clienţii păcăliţi sume cuprinse între 500 şi 30.000 de euro. „Săgeţile“ primeau 10-15% din sume, intermediarii, 15-20%, iar diferenţa de 60-75% intra în buzunarul liderilor reţelei.
Acte falsificate cu poze din cimitir
Inspector Daniel Ciobanu din cadrul BCCO Craiova, unul dintre poliţiştii care au lucrat la acest dosar începând cu 2004, e de părere că valoarea prejudiciului comis de cei 25 de craioveni acuzaţi este mult mai mare decât suma de 480.000 de euro, ce reiese din plângerile depuse.
„Când se spune prejudiciu, se ia în calcul doar prejudiciul ce reiese din plângeri deoarece instanţa nu ia în seamă prezumţiile logice. E posibil ca acuzaţii să fi scos bani mult mai mulţi decât atât. Speţa aceasta este una dintre cele mai complicate, păgubiţii fiind din Austria, Germania sau Ungaria. Reţeaua a dovedit o mobilitate extraordinară. Membrii acesteia au lucrat pe calculatoare şi au scos bani din automate bancare din Bucureşti, Constanţa, Cluj, Piteşti sau Sibiu. Au fost multe dosare care s-au alăturat celui de bază, deschis în 2004“, a declarat inspector Ciobanu.
Poliţiştii au descoperit aproximatv 40 de acte de identitate false cu ocazia percheziţiilor, multe dintre ele fiind făcute cu ajutorul pozelor luate din cimitir şi scanate. Identificarea membrilor reţelei a fost greoaie, unul dintre motive fiind încetineala băncilor în a răspunde solicitărilor poliţiştilor şi sistemele de supraveghere de calitate slabă instalate în unele dintre acestea.
„Legea nu spune ce tehnică de supraveghere trebuie să folosească băncile. Pe de altă parte, acestea, dacă nu le este lezat prestigiul, nu au de ce să se plângă pentru că încasează comisioane la tranzacţii“, a mai spus inspector Ciobanu. Din experienţa acestuia, dosare asemănătoare se încheie de multe ori cu pedeapsă cu suspendare deoarece instanţele de judecată invocă faptul că acuzaţii nu prezintă pericol social. „Păgubiţii vor să îşi recupereze banii. Din păcate, nu sunt autorităţi interesate de recuperarea prejudiciului. Eu, personal, nu aş mai lăsa vreunul dintre ei aproape de un calculator conectat la internet“, a adăugat inspectorul BCCO. Cele 25 de persoane sunt judecate în stare de libertate. Singura măsură luată până în prezent împotriva lor a fost „recomandarea“ de a nu părăsi oraşul.
Sursa: http://www.gds.ro/
No comments:
Post a Comment