Teatre din Craiova

Teatrul National Marin Sorescu
Str. A. I. Cuza, Nr. 11
Contact telefon: 411.725

Teatrul Liric Elena Teodorini
Str. Mihai Viteazu, Nr.1
Contact telefon: 418.426

Teatrul pentru Copii Colibri
Str. A.I. Cuza, Nr.16
Contact telefon: 412.473

Filarmonica Oltenia
Calea Unirii, Nr.16
Contact telefon: 411.220

Cluburi si baruri din Craiova -3-

Kubik Bar
Calea Bucuresti, bl.21A

Maxxx
Str. Al. I. Cuza 16
Categorii: Baruri
Telefon mobil: (+40) 0744 203 406

Medieval Club
Strada Alexandru Macedonski 6
Telefon mobil: (+40) 0743 878 287

Midnight
Adresa: Strada Ariesului 11, Craiova
Categorii: Baruri
Telefon: (+40) 0251 532 562

NRG
Adresa: Complex Mecanica, Craiova
Categorii: Disco
Telefon mobil: (+40) 0745 575 098

Radio Cafe

Ramses Cafe
Adresa: Str. C-tin Brancusi, nr. 18, Craiova
Categorii: Baruri
Telefon: (+40) 0251 595 099

Salsalitos
Adresa: STR. Henri Coanda, bl. 53, Craiova
Categorii: Baruri
Telefon: (+40) 0251 315 800

Snobi-English Pub
Adresa: Strada Unirii 161, Craiova
Categorii: Baruri
Telefon: (+40) 0251 522 465

Sun Bar
Adresa: Strada Madona Dudu 23, Craiova
Categorii: Baruri
Telefon mobil: (+40) 0740 636 010

Tabu
Adresa: Strada Al.I.Cuza, nr.3 (langa Garavelli, la subsol), Craiova
Categorii: Cluburi
Telefon mobil: (+40) 0740 022 380

Up Town Cafe

Versus Cafe

Versus Club
Adresa: Strada Carol I, nr.13, Craiova
Categorii: Cluburi
Telefon mobil: (+40) 0788 429 112

Vogue Club
Adresa: Strada Carada Eugeniu 10, Craiova
Categorii: Cluburi
Telefon mobil: (+40) 0720 104 967

Yellow Pub
Adresa: Bulevardul Carol I, nr. 107, Craiova
Categorii: Baruri
Telefon mobil: (+40) 0741 086 390

Cluburi si baruri din Craiova -2-

Da Vinci
Adresa: Strada Panait Musoiu, nr.1, Craiova
Categorii: Baruri
Telefon mobil: (+40) 0788 502 770

Daytona Private Club
Adresa: Strada Dudu Madona, Craiova
Categorii: Baruri
Telefon: (+40) 0251 413 514

Daytona Pub
Adresa: Calea Bucuresti, bl.A14, parter, Craiova
Categorii: Baruri

Deja Vu Cafe
Adresa: Str. Dezrobirii, nr. 70, Craiova
Categorii: Baruri

East 17
Adresa: Strada Cuza Voda, nr.11, Iasi
Adresa: Bd. T. Vladimirescu Nr.4, Iasi
Categorii: Fast Food
Telefon: (+40) 0232 276 194

Galaxy

Adresa: Bd. Gh. Chitu, nr.66, Craiova
Categorii: Baruri
Telefon: (+40) 0251 524 455
Telefon: (+40) 0251 531 044

Gin-Gin Club
A dresa: Strada Mihai Viteazu, nr.16, Craiova
Categorii: Cluburi

Jolie Cafe
Adresa: Calea Bucuresti, bl. 17D, Craiova
Categorii: Baruri

Korona
Adresa: Strada Al. Macedonski 14, Craiova
Categorii: Cluburi
Telefon mobil: (+40) 0742 824 293
Telefon mobil: (+40) 0747 854 087

Krypton Beat
Adresa: Cl. Bucuresti 54 A, Craiova
Categorii: Disco
Telefon: (+40) 0251 414 132

Cluburi si baruri din Craiova

All Stars
Adresa: Strada Unirii 17, Craiova
Categorii: Baruri, Cluburi, Lounge
Telefon mobil: (+40) 0726 196 735

Amandina
Adresa: Strada Popa Sapca, bloc 10-12, parter, Craiova
Categorii: Baruri
Telefon: (+40) 0251 417 569

Ambient
Adresa: Strada Fratii Buzesti 23, Craiova
Categorii: Baruri

Angel's
Adresa: Strada Paris 52, Bucuresti
Categorii: Restaurante
Telefon: (+4) 021 231 90 44
Telefon mobil: (+40) 0723 264 357
Email personal: office@angels.com.ro
Web site: angels



Antik Club
Adresa: Str. C-tin Brancusi 12, Craiova
Categorii: Cluburi
Telefon mobil: (+40) 0724 785 247

Arcade
Adresa: Strada Libertatii 17, Craiova
Categorii: Cluburi
Telefon mobil: (+40) 0726 523 516

Babylon
Adresa: Agronomie, Craiova
Categorii: Disco
Telefon mobil: (+40) 0744539420

Bamse's Club
Adresa: Strada Panait Musoiu, nr. 2, Craiova
Categorii: Baruri
Telefon mobil: (+40) 0744 629 273

Ciao Pub
Adresa: Str. Fratii Buzesti 22, Craiova
Categorii: Baruri
Telefon mobil: (+40) 0743 122 223

Club 31
Adresa: Strada Unirii 31, Craiova
Categorii: Cluburi

Club Flame
Adresa: Str. N. Titulescu, Complex Groapa, Craiova
Categorii: Baruri

Club Flora
Adresa: Cartier Lapus, bl.T9, parter, Craiova
Categorii: Cluburi

Club Helin
Adresa: Calea Bucuresti, nr.88, Craiova
Categorii: Cluburi
Telefon mobil: (+40) 0727 606 060
Telefon: (+40) 0351 413 128
Fax: (+40) 0251 467 171
Email personal: hotel@helinstrading.com


COFETARIA BOEMA
Adresa: Bulevardul Carol 28, Bucuresti
Categorii: Cofetarii/Patiserii
Bd. Carol, nr. 28 (vis-a-vis de Versus)
Tel mobil:: 0726 355 705

Galerii de arta si Muzee din Craiova

"Centrul creatiei populare Dolj"

Adresa: Craiova
Categorii: Centre culturale

Biserica Romano - Catolica

Casa de cultura a studentilor

Cercul Militar Craiova

Filarmonica "Oltenia"

Galeria Arta 1
Adresa: Calea Unirii 16, Craiova
Telefon: (+40) 251 412 617

Muzeul de Arta Jean Mihail

Muzeul de Arta
Adresa: Calea Unirii 15, Craiova
Telefon: (+40) 251 412 342

Muzeul Olteniei
Adresa: Str. Matei Basarab 16, Craiova

Harta Craiova


Harta Craiova

Hoteluri Craiova

Lista Hoteluri Craiova

Hotel Bavaria ****
Adresa: Caracal street, number 3, Craiova, county Dolj
Contact: (+40)351.461.761 | (+40)351.461.861 | (+40)351.461.961 |(+40)351.412.861


Hotel Grim ***
Addresa:Craiova , Calea Severinului, nr. 18C
Contact: 0351 431085 ; 0351 431086 (fax) ; 0722 396881
Cazare de la 175 RON/camera

Hotel Europeca ****
Adresa: Craiova , str. Pietatii, nr. 9-11-13
Telefon Hotel Europeca Craiova:0351 431083 | 0351 431084 | 0251 419586

Hotel Golden House ****
Adresa:Craiova , str. Brestei, 18
Telefon Hotel Golden House Craiova: 0251 406270 |0251 406271 |

Hotel Helin ****
Adresa: Craiova , Calea Bucuresti, U10 , cod 200760
Telefon Hotel Helin Craiova: 0251 467171 | 0251 467172 |0727 606060


Hotel Jiul **
Adresa: Craiova ,Str. Calea Bucuresti, Nr.1-3

Hotel Sport ***
Adresa: Craiova, Str Brestei Nr. 25

Hotel Casablanca***
Adresa: Craiova, Str. Severinului, 42a

Hotel Emma***
Adresa: Craiova, Str. Calea Bucuresti Nr. 82a
Contact: +40 268 510 800 / +40 730 031 415


Green House Hotel ***
Adresa: Craiova, Str. Fratii Buzesti Nr. 25

Hotel Parc**
Adresa: Craiova, Str. Bibescu Nr. 16

Andre's Hotel ***
Adresa: Maresal Ion Antonescu nr. 23, Craiova (Spitalul Judetean Nr. 1)


Craiovita Hotel
Adresa: Prelungirea Severinului nr. 11, Craiova

Sali de sport, culturism Craiova

Club Lotus
Adresa: Strada Mihail Kogalniceanu 15, Craiova
Telefon: (+40) 0251 413 611
Dinamism si energie in cel mai modern club de fitness din Craiova. Reduceri substantiale pentru elevi si studenti.


Activ Club
Adresa: Cartier rovine, bl A2
Telefon: 0788.489.409


Electroputere Gym
Adresa: Calea Bucuresti, nr.81, Craiova
Telefon mobil: (+4) 0741 017 105
Clubul Electroputere
Culturism, fitness, aerobic. Reduceri pentru studenti! Nou: tenis de masa.


TENIS CLUB ATLAS
Adresa: ., Craiova
tenis de camp, tenis de masa, sauna, sala de forta, dusuri, minibar, terasa
Aleea 4 Simnic, nr. 6
tel.: 0251 421 751 / 0740 122 173 / 0788 478 045


Model Club
Adresa: Strada Stirbei Voda, nr.19, bl. D3A, Craiova
Telefon mobil: (+40) 0721 212 701
Sauna, dans sportiv, solar, aerobic, karate & fitness


Club Eagle Craiova, sali de fitness si aerobic, sali de dans din judetul Dolj
Descriere: Club sportiv.Gimanstica de intretinere
Adresa: Strada Unirii 53, Craiova., judetul Dolj
Telefoane: 0251-521.415


Atlantic SRL Craiova, sali de fitness si aerobic, sali de dans din judetul Dolj
Descriere: Centru de fitness si intretinere fizica.
Adresa: Strada Lipscani 14, Craiova., judetul Dolj
Telefoane: 0251-417.733


Club Gina Craiova, sali de fitness si aerobic, sali de dans din judetul Dolj
Descriere: Salon de infrumusetare. Servicii de cosmetica. Centru de fitness si intretinere fizica.
Adresa: Strada Al.I.Cuza 6, Craiova., judetul Dolj
Telefoane: 0251-419.679


Club Sportiv de Aikido Craiova, sali de fitness si aerobicDolj
Descriere: Club sportiv.
Adresa: Strada Electroputere 13, Craiova., judetul Dolj
Telefoane: 0724-249.079


Club Sportiv Taiji Craiova, sali de fitness si aerobic
Descriere: Club sportiv.Fitness.Gimanstica
Adresa: Strada Ion Maiorescu 2-6, Craiova., judetul Dolj
Telefoane: 0744-484.627


Gilmet Craiova, sali de fitness si aerobic
Descriere: Centru de fitness si intretinere fizica.
Adresa: Strada Lipscani 16, Craiova., judetul Dolj
Telefoane: 0251-417.733


Mary Lux Craiova, sali de fitness si aerobic
Descriere: Centru de fitness si intretinere fizica.
Adresa: Strada Nicolae Titulescu Bl.A2, Craiova., judetul Dolj
Telefoane: 0251-597.823



Tehnosport Craiova, sali de fitness si aerobic, sali de dans
Descriere: Producator de aparate sportive. Centru de fitness si intretinere fizica.
Adresa: Bulevardul 1 Mai nr.103, Craiova, judetul Dolj
Telefoane: 0251-419.860

Craiova


Craiova este reşedinţa judeţului Dolj, denumită şi "capitala Olteniei". Conform ultimului comunicat al Institutului Naţional de Statistică, la data de 1 ianuarie 2006 oraşul avea o populaţie de 299.200 locuitori, fiind al cincilea oraş ca populaţie din România[1] după Bucureşti, Constanţa, Iaşi şi Timişoara.


Geografie

  • Localizare: Municipiul Craiova este situat în sudul României, pe malul stâng al Jiului, la ieşirea acestuia din regiunea deluroasă, la o altitudine cuprinsă între 75 şi 116m. Craiova face parte din Câmpia Română, mai precis din Câmpia Olteniei care se întinde între Dunăre, Olt şi podişul Getic fiind străbătută prin mijloc de Valea Jiului. Oraşul este aşezat aproximativ în centrul Olteniei, la o distanţă de 227 km de Bucureşti şi 68 km de Dunăre. Forma oraşului este foarte neregulată, în special spre partea vestică şi nordică, iar interiorul oraşului, spre deosebire de marginea acestuia, este foarte compact. Pentru populaţia sa, suprafaţa oraşului este mică.
  • Climă: Regimul climatic este temperat continental specific de câmpie, cu influenţe submediteraneene, datorate poziţiei depresionare pe care o ocupă judeţul în sud-vestul ţării. Valorile medii ale temperaturii sunt cuprinse intre 10-11,5° iar precipitaţiile sunt mai scăzute decât în restul teritoriului.
  • Relief: Relieful oraşului Craiova se identifică cu relieful judeţului Dolj, respectiv de câmpie. Spre partea nordică se observă o uşoară influenţă a colinelor, în timp ce partea sudică tinde spre luncă.
  • Populaţie: Craiova are o populaţie de 339.622 locuitori (2006), în timp ce zona metropolitană a Craiovei numară în jur de 370.000 locuitori (2006). Conform statisticilor pe langă cei aproape 330.000 de cetaţeni craioveni, Craiova are un numar de 46.000 de flotanţi, 34.000 de studenţi, veniţi pentru a continua studiile la centrul universitar din Craiova, precum si alţi 22.000 de cetăţeni, fie stărini, fie din alte localităţi ale ţarii, care locuiesc in Craiova, dar nu au domiciliul stabil in resedinţa judetului dolj. Conform datelor recensământului din martie 2002, 97,48% din populaţie este de etnie română, 1,5% sunt rromi, 1% alte naţionalităţi.[2] Conform datelor furnizate de Primăria Craiova 2005, 99,2% din populaţie este de etnie română, 0,74% rromi, 0,1% alte naţionalităţi. Conform recensămntului din 2002 populaţia este sub aspect confesional majoritar ortodoxă (97,9%), existând însă şi o mică dar veche comunitate romano-catolică (0,4%). La aceştia se adaugă adventiştii (0,3%), creştinii după evanghelie (0,2%), penticostalii (0,2%) şi greco-catoliciCraioviţa Nouǎ numǎra la recensǎmnâtul din 2002 107.997 locuitori. (0,1%). Craiova are de asemenea cel mai mare cartier din punct de vedere al numarului de locuitori, din ţara.(exceptând cartierele Bucureştiului). Cartierul

Personalităţi

  • Petrache Poenaru (1799-1875), fondatorul colegiilor naţionale din Bucureşti şi Craiova, organizatorul învăţmântului naţional românesc, inventatorul tocului rezervor, brevetat de guvernul francez în mai 1827. În tinereţe a fost pandur în armata lui Tudor VladimirescuTudor Vladimirescu, apărută la iniţiativa sa, a însemnat şi primul ziar românesc. Steagul naţional al României în forma actuală, a fost conceput de Petrache Poenaru, după modelul francez. La intrarea armatei lui Tudor Vladimirescu în Bucureşti, Tudor a purtat pentru prima dată, tricolorul actual, preluat apoi de paşoptişti. Flamura steagului armatei pandurilor fusese până atunci alcătuită din două bucăţi de mătase, una albă şi cealaltă albastră, cusute pe margini cu ciucuri roşii, galbeni şi albaştri. (şef al cancelariei şi conţopiştilor), "foaia de propagandă" a armatei lui
  • Diplomatul Nicolae Titulescu, unicul diplomat din lume ales de doua ori preşedinte al Ligii Naţiunilor (în 1930 şi 1931).
  • Gogu Constantinescu, părintele sonicităţii
  • Henri Coandă, inventorul avionului cu reacţie, a fundamentat "the Coanda effect", important membru al Academiei Regale Britanice
  • Horia Macellariu, contraamiral român, care a luptat în cel de-al doilea război mondial
  • Matematicienii Gheorghe Ţiţeica şi Traian Lalescu
  • Astronomul Nicolae Coculescu, fondatorul Observatorului Astronomic din Bucureşti
  • Medicii Dimitrie Gerota, Demetru Paulian
  • Nicolae Vasilescu-Karpen, om de ştiinţă, fizician, inginer şi inventator.
  • Scriitori: Alexandru Macedonski, Ion Minulescu, Adrian Păunescu, Traian Demetrescu, Gib I. Mihăescu, Alexandru Mitru, Marin Sorescu
  • Filozoful Constantin Rădulescu-Motru
  • Constantin Brâncuşi a urmat Şcoala de arte şi meserii din Craiova (între anii 1894 - 1898)
  • Pictorii: Theodor Aman, Constantin Lecca, Dumitru Anghel, Eustaţiu Stoenescu, Ion Ţuculescu, Corneliu Baba
  • Compozitorii Ion Vasilescu, Virgil Popescu (compozitor)
  • Jean Negulescu, regizor, scenarist, actor, producator
  • Titu Maiorescu (1840 - 1917) academician, avocat, critic literar, eseist, estetician, filozof, pedagog, politician şi scriitor român, prim-ministru al României între 1912 şi 1914, ministru de interne, membru fondator al Academiei Române, personalitate remarcabilă a României sfârşitului secolului al XIX-lea şi începutului secolului XX.
  • Ludovic Mrazek (1867 - 1944), om de ştiinţă român, specialist în geologie şi în exploatarea petrolului, membru al Academiei Române
  • Adriana Iliescu, cea mai vârstnică mamă din lume.

  • Tramvaie
    • 100. Electroputere – Centru – Calea Bucureşti – Craioviţa Nouă – Peco Severinului
    • 101. Daewoo – Electroputere – Centru – Calea Bucureşti – Craioviţa Nouă – Peco Severinului – CLF.
    • 102. Daewoo – Electroputere – Centru – Calea Bucureşti – Craioviţa Nouă – Peco Severinului – CLF – Termocentrala Işalniţa.

Linia 101 nu circulă în zilele nelucrătoare. Pentru linia 102, între CLF şi Termocentrala Işalniţa se tarifează ca linie preorăşenească.

  • Autobuze
    • 1. Gară - Centru Olteţ – Româneşti
    • 1R. 1R. Craioviţa Nouă - Gară - Rocada - Parc - Spitalul 1 - Stadionul Tineretului - Fac. Agronomie - Lic. Chimie - Craioviţa Nouă
    • 2. Cernele - Teatrul Naţional - Calea Bucureşti - MAT S.A
    • 2b. Cernele - Teatrul Naţional - Piaţa Centrală
    • 3. Craioviţa Nouă - Teatrul Naţional - Str. Caracal - Complex Banie – ITMA
    • 3R. Craioviţa Nouă - Râului - Autogara Sud
    • 4. Centru – Preajba
    • 5. Centru – Preajba
    • 6. Craioviţa Nouă - Liceul de Chimie - Centru - Parc - Spitalul nr.1
    • 9. Craioviţa Nouă - Teatrul Naţional - Lapuş – Metro
    • 13. Casa Tineretului - Brazda - Gară – Electroputere
    • 14. MAT SA - Centru Olteţ - Spitalul nr. 1 - Pod Jiu
    • 14b. Pod Jiu - Centru Olteţ - Piaţa Centrală – Simnic
    • 23b. Centru Olteţ - Gară – Dezbenzinare
    • 24. Româneşti - Centru Olteţ - Spaniei - Rovine - Lăpuş Argeş
    • 25. Gară - Brazda lui Novac - Centru Olteţ – Siloz
    • 29. Bucovăţ - Centru Olteţ - Brazda – Gară
    • 29b. Bucovăţ - Centru Olteţ

Cultura

Craiova este al doilea oraş, după Bucureşti, după numarul de construcţii vechi: biserici, case şi palate boiereşti sau alte construcţii laice.

Biserici

Biserica Madona Dudu, catedrala Maicii Domnului, este un adevărat loc de pelerinaj. Ridicată între anii 1750 - 1756, biserica a fost refacută în 1844 după ce a fost distrusă de cutremurul din 1831. Pictura bisericii poartă semnatura lui Gheorhe Tătărescu. Biserica a fost numită astfel după icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului care - spune legenda - ar fi fost găsită într-un dud aflat pe locul unde a fost construit ulterior altarul.

Cea mai veche construcţie din zona Craiovei care s-a păstrat, atestată ca atare, este mânăstirea Coşuna - Bucovăţul Vechi. Ea se înscrie în categoria construcţiilor religioase-monumente din Ţara Românească. O veche cartografiere susţine că mănăstirea ar fi fost zidită în 1483 (părere la care subscriu, deopotrivă, istoricii Bogdan Petriceicu Haşdeu şi Nicolae Iorga). Pentru zidirea bisericii s-a folosit piatră (pentru temelie) şi cărămidă (pentru soclu şi ziduri) din castrul roman Pelendava.

O altă biserică importantă este biserica Jitianu, ctitorie a lui Şerban Voievod (1654 - 1658). Biserica a fost restaurată în 1717, 1852, 1910, 1926 şi 1958. Astăzi, în interiorul clădirii civile a mănăstirii se află o bogata colecţie de odoare ale artei medievale din Oltenia.

Alte biserici importante sunt: Biserica Sfântul Ilie, construită în 1720 de vornicul Ilie OteteleşanuConstantin Lecca între anii 1840 - 1841, refăcută în 1893, pictura actuală fiind cea executată de Gheorghe Ioanid şi Gheorghe Tătărescu), Biserica Tuturor Sfinţilor (1700), Biserica Sfântu Gheorghe Vechi (1730), Mănăstirea Obedeanu1747), Biserica Mântuleasa (1786), Biserica Sfântul Nicolae (1794), Biserica Evanghelică (1872). şi marii negustori ai oraşului şi zugravită de pictorul (

Un loc aparte între construcţiile vechi îl ocupă Catedrala Sfântul Dumitru, protectorul oraşului Craiova, care apare şi pe blazonul oraşului. Ridicată pe locul unei biserici mai vechi ctitorită de boierii Craioveşti la sfârşitul secolului al XV-lea(1483) sau începutul secolului al XVI-lea, Biserica Domnească este considerată a fi opera lui Matei Basarab - după cele scrise în pisania din 1652. Catedrala actuală Sfântul Dumitru a fost ridicată în 1889 pe locul fostei biserici distruse de cutremurul din 1840 în vatra veche a oraşului, după planurile arhitectului francez Lecomte de Nouy. Picturile interioare au fost realizate între anii 1907-1933. Fosta Biserică Domnească a devenit catedrală ortodoxă în 1940. Icoana Sfantului Dumitru a fost executată în mozaic veneţian. Patrimoniul metropolitan păstrează odoare valoroase, printre care se numară un vas bizantin datând din secolul al XV-lea - mărturie a continuităţii spirituale româneşti în acest spaţiu.

Construcţii laice

Casa Băniei este cea mai veche clădire laică existentă azi în oraş, datând din anul 1699; după aprecierile istoricilor de artă, ea continuă una mai veche, din secolul al XV-lea, clădită de Barbu Craiovescu. Refăcută de Constantin Brâncoveanu, Casa Baniei are două nivele, cu camere cu bolţi de cărămidă la parter, cu camere şi cerdace la etaj. Aici se aduna divanul Craiovei.

În Craiova există mai multe fântâni celebre vechi, printre care:

  • Fântâna Jianului, construită în jurul anului 1800
  • Fântâna Purcarului
  • Fântâna Popova (cunoscută şi sub numele de Fântâna Basarabeştilor. Ea exista încă de la începutul secolului al XVII-lea, fapt reieşit dintr-un act datând din anul 1613)

După 1800 se încearcă o sistematizare a oraşului: se pavează principalele străzi cu bazalt artificial, gresie de Yvoir sau porfir aduse din Elveţia, Franţa sau Belgia; se fac trotuare, iar pe marginea acestora se plantează pomi.

În 1854 se introduce iluminatul public, prin lămpi cu ulei de rapiţă, apoi începând cu anul 1858 se folosesc lămpi cu petrol, pentru ca în 1887, la Teatrul Theodorini, să se aprindă primele becuri electrice, iar din 1896 oraşul să aibă propria sa uzină electrică.

Noile clădiri sunt construite în diferite stiluri: renaştere, baroc, clasic, neoclasic, romantic, romanesc, de către arhitecţi francezi, italieni, nemţi sau români. În plastica arhitecturală domină formele caracteristice eclectismului european, în special academismul francez.

O ilustrare a acestui stil la Craiova o constituie "Palatul Jean Mihail" realizat între anii 1899 - 1907 de către arhitectul francez Paul Gottereau, la cererea lui Constantin Mihail - unul dintre cei mai bogaţi oameni ai României din acele vremuri. Palatul era conceput pentru a servi ca locuinţă particulara. La construcţia sa s-au folosit materiale de cea mai bună calitate: valoroasa stucatură, în parte aurită, luminatoarele, oglinzile veneţiene, plafoanele pictate, candelabrele din cristal de Murano, coloanele, scările din marmură de Carrara, pereţii tapisaţi cu mătase de Lyon, lambriurile, mobilierul stil, feroneria, toate dădeau încăperilor un aer de eleganţă şi gust rafinat. Palatul a fost acoperit cu ardezie şi dotat de la început cu instalaţie electrică şi încălzire centrală. Constantin Mihail moare în 1908, iar palatul îi va reveni fiului său cel mic, Jean Mihail.

Palatul Vorvorenilor - actualul sediu al Mitropoliei Olteniei - este un palat cu aspect impresionant, realizat după planurile arhitectului D. Maimarolu; el prezintă influenţa mai târzie a Renaşterii franceze, caracterizată prin acoperişuri mansardate, multitudine de ornamentări şi stucaturi, respectiv interioare bogat decorate.

Realizarea fostului Palat de Justiţie (astăzi sediul central al Universităţii) a fost proiectată, în 1890, de arhitectul Ion Socolescu. Edificiul este o ilustrare a neoclasicismului în arhitectură.

O altă construcţie deosebită este clădirea fostei Bănci a Comerţului, acum sediul Primăriei Craiovei. Proiectată de arhitectul Ion Mincu, este terminată în 1916 de către elevul său Constantin Iotzu. Clădirea are un interior bogat decorat cu stucaturi, vitrouri, mozaicuri veneţiene şi grilaje de fier forjat. http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/archive/3/31/20071104203141%21Primaria.jpg

O construcţie interesantă, viguroasă, cu caractere arhitectonice populare, este fostul Palat Administrativ, astăzi sediul Prefecturii şi Consiliului Judeţean Dolj. Operă a arhitectului Petre Antonescu, această clădire a fost realizată între anii 1912-1913.

Muzeul de artă

Clădirea care adăposteşte muzeul a fost ridicată în 1896 după planurile arhitectului francez Paul Gotereau. Unul din principalele puncte de interes ale muzeului este reprezentat de galeria care expune câteva din operele marelui sculptor Constantin Brâncuşi. Lucrările expuse aici datează din prima perioadă de creaţie a artistului, care a urmat Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova. În cele două săli ale muzeului afectate cabinetului Constantin Brâncuşi sunt expuse şase lucrări: "Sărutul" - realizat în piatră în 1907, "Vitellius" - cea mai veche lucrare a sculptorului, realizată în 1898 din ghips, "Tors de femeie" - lucrare din marmură ce datează din 1909, "Orgoliul" - executat în 1905, "Cap de băiat" realizat în 1906, "Domnişoara Pogany", "Scaun" şi respectiv "Ecorseul" - executat în ghips în 1902.

Alte edificii

Muzeul Olteniei este unul dintre cele mai cunoscute muzee ale oraşului. Înfiinţat în 1915, muzeul este organizat în 3 secţii: etnografie, istorie şi ştiintele naturii. Muzeul dispune de un bogat patrimoniu ce cuprinde colecţii de numismatică şi arheologie precum şi diverse obiecte şi documente ce ilustrează principalele evenimente istorice ale acestor meleaguri. Muzeul a fost organizat pe baza donaţiilor făcute în 1908.

În Craiova interbelică se construieşte aşa-numită Casa Alba (pe una din laturile grădinii centrale - English Park - realizată în stilul unui scuar londonez), după planurile arhitectului Constantin Iotzu.

Dintre realizările contemporane trebuie amintit noul edificiu al Teatrului Naţional, inaugurat în 1973, aflat printre primele trei teatre din România, Filarmonica de Stat Oltenia, înfiinţată în 1947Elena Theodorini. (gazda unor festivaluri naţionale şi internaţionale de renume), precum şi Teatrul de Operă şi Operetă

Lista reperelor arhitectonice craiovene mai cuprinde:

  • Parcul Romanescu, care dispune de lacuri, debarcader, restaurante, stadion (Parc), velodrom, teatru de vară, hipodrom, multe specii rare de arbori şi plante precum şi o grădină zoologică, fiind unul dintre cele mai mari şi frumoase din Europa.
  • Grădina Botanică a fost amenajată din iniţiativa botanistului craiovean Al. Buia, cu scopul de a servi ca bază de studiu pentru studenţii facultăţilor de agronomie şi horticultură, dar şi ca zonă de agrement. Grădina cuprinde o suprafaţă de 17 ha şi este delimitată pe sectoare distincte: ornamental (aproape 4,5 ha), sistematic, flora globului, economic.

O altă zonă vegetală şi turistică deosebită o reprezintă Terasa (Lunca) Jiului, un parc-pădure întins pe o suprafaţă de peste 60 ha, pe malul stâng al râului Jiu.

Centrul universitar Craiova

Craiova este un vechi centru universitar de prestigiu al învăţământului românesc. Învăţământul organizat este instituit aici în 1759 de Constantin Obedeanu. În primăvara anului 1826 şcoala Obedeanu este transformată în Şcoala Naţională de Limba Română. Ca vechime este a doua şcoală românească de grad mediu, după liceul "Sfântu Sava" din Bucureşti (1818).

Craiova Maxima...

Craova Maxima

Toate povestile frumoase incep cu ?a fost odata...?, iar CAMPIOANA UNEI MARI IUBIRI nu face exceptie.


A fost odata ca niciodata ca de n-ar fi nu s-ar mai povesti. A fost odata o echipa magica. Era septembrie 1982 cand Universitatea Craiova, nume de alint al fotbalului romanesc deschidea drumul performantei, cucerind admiratia si respecul Europei fotbalistice. 10 meciuri, 930 de minute si un unsprezece care a intrat in legenda: Lung, Negrila, Tilihoi, Stefanescu, Ungureanu, Ticleanu, Balaci, Donose, Beldeanu, Crisan, Camataru? insa Craiova s-a oprit la poarta finalei CUPEI U.E.F.A. Romantismul leilor albastri avea sa fie platit scump. Dupa meciul cu Benfica, stadionul Central parea un templu ravasit si parca resemnat cu destinul cresterilor si decresterilor sale...

Dar pana sa ajungem la legendara CRAIOVA MAXIMA, fotbalul craiovean a mai trait 60 de ani de istorie. Caci istoria Craiovei fotbalistice a inceput sa se scrie in 1921.

Atunci au aparut in Craiova doua echipe de fotbal: Craiovan Craiova si Rovine Grivita Craiova.

*1921-Craiovan Craiova a fost infiintata de un grup de elevi si functionari craioveni, condusi de Dr. Marcel Spanisteanu. Numele exact, dat la inceput echipei a fost Craiu Iovan. Ulterior, printr-un proces relativ scurt de metamorfoza, a devenit Craiovan, asa cum a si aparut in campionatul districtual si apoi cel regional.

*1921-Rovine Grivita Craiova, apare initial, in 1921, sub numele de Rovine, pentru ca un an mai tarziu, dupa fuzionarea cu gruparea de gimnastica Grivita sa ia si numele acesteia. In perioada 1925-1929, Rovine Grivita activeaza in ampionatul districtual Craiova. In 1930 castiga campionatul regional, iar din 1934 intra in circuitul divizionar si 5 editii joaca in esalonul secund.

In anul 1940 cele doua echipe ale Craiovei fuzioneaza, rezultand una dintre cele mai puternice echipe din perioada razboiului, F.C. Craiova, prima echipa craioveana care avea sa fie Campioana Romaniei, in 1942-1943, dar titlul nu a fost oficializat in anuarele F.R.F. din cauza razboiului...

Intr-o formula cu 12 echipe, F.C. Craiova termina la 4 si respectiv 7 puncte de Rapid si Unirea Tricolor.

Ecourile acestei rasunatoare victorii in campionat au fost amplificate, o data mai mult, de excelenta comportare a fotbalistilor craioveni in compania puternicei formatii bulgare Levski Sofia, la 25 martie 1943. Craiovenii au castigat cu scorul de 3-2 dupa un meci superb, in care diferenta de pe tabela putea fi mai categorica. La acel turneu, organizat de F.R.F., au participat si echipele din Bucuresti, Venus si Juventus-combinat cu C.F.R., ambele fiind invinse de Levski Sofia.

In returul editiei 1948-1949 se desfiinteaza divizia C, si odata cu ea si F.C. Craiova, echipa fanion a Baniei.

Pe firmament apare insa in 1948, Universitatea CRAIOVA, continuatoarea acestei miscari in Craiova, cea care avea sa devina mai tarziu cea mai iubita echipa de fotbal din Romania.

Universitatea este clubul sportiv al studentilor din Cetatea Baniei. Actul de nastere dateaza din toamna lui 1948 si este opera unui grup de entuziasti studenti si profesori craioveni.

In 1955 la prima participare in divizia B, Stiinta Craiova(nume adoptat in 1950) ocupa locul 12 in clasament si retrogradeaza. In editia 1957-1958 castiga seria a 3-a a diviziei C si revine in B.

Ocupa locul 13 in 1958-1959 si locul 10 in 1959-1960 iar in urmatorii trei ani patrunde in zona superioara a clasamentului: locul 2 in 1960-1961; locul 4 in 1961-1962; locul 5 in 1962-1963.

In anul 1963-1964, Stiinta castiga divizia B si promoveaza in primul esalon. In ultima etapa ramasesera cu sanse de promovare in divizia A trei echipe: Metalul Targoviste, Poiana Campina si Stiinta Craiova. De rezultatul de la Pascani, unde C.F.R.-ul intalnea Campina si de cel de la Craiova unde studentii intalneau in marele derby Targovistea, depindea configuratia clasamentului.

Spectatorii din tribunele arhipline ale ?Stadionului Tineretului? au creat atunci o atmosfera infernala si echipa in albastru a castigat cu 3-0.

Dincolo, la Pascani, C.F.R.-ul a castigat cu 2-0 si Craiova era in A. Un ?act istoric? infaptuit de: Dumitrescu, Vasilescu, Geleriu, Lungan, Deliu, Tetea, Ganga, Anton, Lovin, Onea, Visan, Stanciu, Papuc, C.Stanescu, A.Stanescu si antrenorii Nicolae Oteleanu si Aurel Preda.

Editia 1972-1973, a ramas in istorie ca una dintre cele mai triste din istoria echipei. Atunci, Universitatea a ocupat locul al doilea dupa Dinamo, in urma jocurilor de culise ale echipei securitatii, care ?trebuia? sa iese campioana. In acel sezon Craiova a obtinut victorii incredibile la Bucuresti, 6-4 cu Rapid si 6-2 cu Steaua.

In sezonul 1973-1974, cand deja echipa se mutase de 7 ani pe ?Central?, Universitatea cucereste primul titlu sau de campioana a Romaniei, fiind prima echipa studenteasca din tara si din Europa ajunsa campioana. Stiinta a ocupat locul 1 de la inceput si pana la sfarsitul competitiei.

Oprea, Manta, Niculescu, Badin, Deselnicu, Velea, Strambeanu, Ivan, Nita, Balaci, Berneanu, Taralunga, Oblemenco, Balan, Pana, Boc, Stefanescu, Marcu, Stancescu, Kiss, Chivu, Negrila, Constantinescu si antrenorii Constantin Cernaianu si Constantin Otet sunt cei care au facut ?Centralul? sa traiasca momente magice. Campioana unei mari iubiri a transformat o metafora emotionanta intr-un titlu cu adanci rezonante...

Tot acum, echipa craioveana va elimina pe Fiorentina in Cupa UEFA, dupa 0-0 in Italia si 1-0 la Craiova (gol semnat de Oblemenco in minutul 89).

Urmatoarele doua trofee ale clubului craiovean sunt doua Cupe ale Romaniei castigate in ?76-?77 si ?77-?78. In 1976-1977, Universitatea a invins in finala Steaua cu 2-1, cu echipa: Boldici, Berneanu, Tilihoi, Stefanescu, Purima, Donose, Balaci, Beldeanu, Crisan(Negrila), Cartu, Marcu, Camataru, antrenor fiind C.Deliu.

In 1977-1978, victima a fost Olimpia Satu-Mare, Craiova castigand cu 3-1.

Editia 1979-1980 aduce Baniei un nou titlu de campioana cu un lot care avea sa scrie istorie: Boldici, Lung, Negrila, Tilihoi, Stefanescu, Ungureanu, Balaci, Beldeanu, Crisan, Donose, Camataru, Geolgau, Cartu, Irimescu, Purima si Ciupitu.

In 1981, aceasta echipa reuseste sa cucereasca si Campionatul si Cupa Romaniei, calificandu-se in primele 8 echipe ale Europei, in turul 3 al Cupei Campionilor Europeni, performanta fara precedent in istoria fotbalului romanesc. Intre timp antrenori erau Oblemenco si Otet, iar Universitatea devenise deja un mit.

In sezonul 1981-1982 Universitatea ocupa in campionat locul 2, la 2 puncte de Dinamo, iar in Cupa este oprita la "masa verde", 0-3 cu Minerul Certej. In primul tur al C.C.E., Olympiakos Pireu este practic desfiintata la Craiova 3-0, goluri marcate de Cirtu (7), Irimescu (67) si Ticleanu (89) si cu un raport al suturilor (din nou) zdrobitor in favoarea noastra: 25-5 (14-3). In retur, grecii nu au reusit decat o victorie de prestigiu, 2-0, insuficienta insa. Urmatorul adversar al Universitatii este BK Copenhaga insa danezii nu pareau a fi o adversara prea dificila. Cu toate acestea, nordicii obtin chiar o victorie datatoare de sperante in Danemarca, scor 1-0. In retur insa, oltenii, impinsi de la spate de peste 30.000 de suporteri inving categoric cu 4-1 dupa golurile lui Crisan (8), Balaci (24), Beldeanu (54) si Camataru (72). Si tocmai unde oltenii se credeau mai stapani si aproape imposibil de invins, acasa, pe Central, vor pierde prima mansa cu urmatorul adversar de calibru: Bayern Munchen. Nemtii rezolva calificarea inca din primele 19 minute ale turului de la Craiova inscriind prin Breitner (7) si Rummenigge (19). In retur nu s-a mai putut face nimic, Universitatea obtinand un egal pentru palmares, 1-1, cu un gol inscris de Geolgau (31).

Stiinta terminase pe locul 2 si se califica in Cupa U.E.F.A. Campania europeana din ?82-?83 avea sa fie cea mai mare performanta din istoria ?Campioanei unei mari iubiri? semifinala Cupei U.E.F.A.

Sezonul 1982-1983 a ramas in istoria echipei drept cel mai bun an competitional. Pe plan intern, Universitatea ocupa locul 2 la 3 puncte de campioana Dinamo, insa avand cel mai bun atac din serie, 66 de goluri. Cupa este castigata din nou de olteni in fata aceleiasi Poli Timisoara, de acesta data scorul fiind 2-1. Insa ceea ce a reusit Universitatea pe plan extern, in Cupa UEFA, ramane intiparit cu litere de aur in istoria fotbalului romanesc. Echipa din Banie reuseste sa ajunga pana in semifinale, performanta neatinsa pana atunci de vreo echipa romaneasca. Prima adversara a Craiovei era, din nou, Fiorentina, echipa lui Passarella, Rossi, Antognoni, Bertoni sau Grazziani. Dupa 3-1 la Craiova (0-1 la pauza!), Universitatea s-a aparat organizat in Italia si a pornit naucitor de contra-atac, insa victoria a fost de partea fiorentinilor, 1-0; insuficient insa. Dupa o calificare usoara in fata echipei Schamrock Rovers, 2-0 in deplasare si 3-0 acasa, Universitatea trebuia sa dea piept cu un nou adversar impresionant: Girondins de Bordeaux. Francezii au obtinut victoria la ei acasa, 1-0, la fel si oltenii in Craiova. Au urmat prelungiri, in care Geolgau a adus calificarea in minutul 101. Lista echipelor de top care aveau sa dea piept cu Universitatea era parca nesfarsita. FC Kaiserslautern se arata foarte optimista in ceea ce priveste calificarea, inaintea dublei cu Universitatea din sferturile Cupei UEFA. In Germania, nemtii au invins cu 3-2 (dupa 3-0), golurile noastre fiind semnate de Geolgau si Ticleanu. In retur, la Craiova, Negrila ne aduce calificarea abia in minutul 82, inscriind pentru 1-0. Sortii ne-au ales pentru semifinale o echipa cu mult mai puternica decat precedentele care, pana la urma, va si castiga trofeul: Benfica Lisabona. Dupa un 0-0 foarte bun din Portugalia, toata Romania astepta o victorie a Universitatii si, implicit, calificarea in finala. Nu a fost insa sa fie, meciul, parca blestemat, terminandu-se la egalitate 1-1 (Balaci 17 si Filipovici 53). Dupa meci se spunea ca echipa craioveana a pierdut calificarea datorita unei bare neregulamentare, insa...

In sezonul 1983-1984 Universitatea ocupa in campionat locul 3, la 6 puncte de Dinamo, insa cu cea mai buna aparare dupa Steaua (27 de goluri primite); in Cupa este eliminata in optimi de Rapid Bucuresti cu scorul de 2-1, dupa ce Universitatea eliminase cu acelasi scor pe FC Bihor in 16-imi. In Cupa UEFA oltenii sunt eliminati de formatia Haiduk Split (1-0, 1-4).

Editia 1984-1985 reprezinta ultimul an al Craiovei-Maxima, anul in care echipa craioveana joaca finala Cupei Romaniei si ne va reprezenta entuziasmant, din nou, in Cupa UEFA. Universitatea da piept in primul tur cu spaniolii de la Betis Sevilla. Dupa 1-0 in Spania urmeaza o victorie cu acelasi scor pentru olteni la Craiova si 6-3 la loviturile de departajare. Olympiakos Pireu este eliminata din nou de craioveni printr-o dubla victorie, 1-0 (ambele goluri fiind inscrise de Cirtu). Desi parea sa aiba un adversar mai accesibil, marea echipa romaneasca nu reusea sa treaca de Zelejnicear Sarajevo. Universitatea incepe bine si ia un avantaj linistitor dupa prima confruntare, 2-0 cu goluri marcate de Beldeanu (19) si Camataru (26 din lovitura de la 11 metri). Returul insa va fi un adevarat cosmar pentru echipa craioveana, aceasta pierzand cu un scor de-a dreptul incredibil: 0-4, cu ?ajutorul? arbitrului Ronald Bridges.

Dupa perioada anilor 73-85, plina de succese, au mai urmat destule performante pentru Universitatea atat pe plan intern cat si extern, insa fara continuitatea specifica "echipei cu 15 titulari"...

In sezonul 1985-1986, Universitatea va intalni in Cupa Cupelor din nou o forta a fotbalului european, pe francezii de la AS Monaco. Dupa un rezultat greu de recuperat in Hexagon, 0-2, oltenii si-au luat revansa in Banie, invingand cu 3-0, prin golurile semnate de Geolgau (19, 78) si Bacu (75). In turul urmator Stiinta a fost eliminata de Dinamo Kiev.

Universitatea Craiova invinge in 1989 marile rivale bucurestene, favorizate ale regimului comunist, anuntand parca revolutia din decembrie 1989.
Echipa renaste in 1990-1991, editie cand castiga Campionatul National si Cupa Romaniei (Universitatea - FC Bacau 2-1) cu lotul: Prunea, Manaila, Sandoi, Adrian Popescu, Mogosanu, Ciurea, Olaru, N. Zamfir, Badea, Pigulea, Craioveanu, Neagoe (antrenori Sorin Cartu si Fane Cioaca). Pe plan extern, Universitatea obtine o dubla victorie, 1-0, in confruntarea cu Partizan Tirana, insa este invinsa de Borussia Dortmund.

Urmatorul sezon este plin de sperante pentru olteni, o noua cruciada prin Europa fiind asteptata cu sufletul la gura de toata Oltenia fotbalistica. Toate visele sunt insa ucise din fasa, Universitatea fiind eliminata de Apollon Limasol. In Campionat, echipa lui Cirtu ocupa locul 4.

In stagiunea 1992-1993 Universitatea castiga ultimul trofeu important din palmares cu Marian Bondrea la timona, Cupa Romaniei, dupa ce trece in finala de Dacia Unirea Braila (2-0). In Campionat, Universitatea ocupa locul 3.

Sezonul urmator, Universitatea ocupa locul 2 in clasament si pierde finala Cupei in fata Gloriei Bistrita, scor 0-1. In Cupa Cupelor este eliminata in turul 2 de Paris Saint-Germain.

Urmeaza ?94-?95, cu Victor Piturca antrenor si o noua clasare pe locul 2 la finele sezonului, dupa o lupta stransa cu Steaua. Totul s-a terminat dupa meciul din Ghencea, castigat de bucuresteni cu 1-0, disputat cu 7.000 de olteni in tribune. Stelistii au refuzat televizarea meciului. In Cupa, Universitatea este eliminata in semifinale de Rapid, din nou cu o atmosfera fantastica in tribunele ?Centralului?.

Urmatorii doi ani, 1995-1996 si 1996-1997, sunt anii care vor reprezenta decaderea dominatiei oltene. In Campionat, oltenii ocupa un loc 4 si un incredibil loc 11 (dupa aproape 30 de ani), iar in Cupa sunt eliminati in 16-zecimi de Armatura Zalau si in semifinale de Steaua (1-2). Lotul Craiovei era alcatuit din: Arcanu, Voda, Lulelaru, Mogosanu, Papura, Mitrita, Gabriel Popescu, Cristescu, Olaroiu, Calin, Ungur, Naicu, Adrian Popescu (revenit din Elvetia), Stoican, Suciu, Badea (revenit din Elvetia), Cristea, Gane, Trica, Ciocanescu, iar ca antrenori, Sorin Cartu, Gabriel Boldici si Mircea Irimescu.

De aici incolo, Universitatea nu va mai reusi nici o performanta notabila, urmand clasari de-a dreptul neobisnuite pentru suflarea olteneasca. Nici in Cupa craiovenii nu fac exceptie de la regula, insa aici mai joaca doua finale, ambele pierdute: 0-1 cu Rapid in sezonul 1997-1998 si 0-2 cu Dinamo in sezonul 1999-2000.

In 2000, Universitatea participa si in Cupa U.E.F.A., insa Pobeda Prilep se califica dupa 1-1 la Craiova si 1-0 in Macedonia. In sezonul 2000-2001 inregistram o participare in Cupa Intertoto, Universitatea eliminand pe FC Bylis (3-3 la Craiova si 0-1 la Bylis), dar fiind eliminata la randul ei de FC Synot Stare Mesto (2-2 la Craiova si 3-2 la Stare Mesto). Aceasta a fost perioada cea mai neagra din istoria Universitatii Craiova. Cel mai iubit club de fotbal din Romania a fost condus timp de 2 ani de un personaj sinistru, simpatizant al echipei militiei comuniste. Este omul fata de care suporterii echipei?fanion a Olteniei vor resimti mereu o puternica ura!

In ultima etapa a sezonului 2001-2002 Universitatea a evoluat pe Stadionul ?Ion Oblemenco? in compania echipei F.C.National, echipa care, cu o victorie in fata craiovenilor, ar fi devenit campioana Romaniei, in dauna lui Dinamo Bucuresti-fosta echipa a Ministerului de Interne. Atunci, pentru prima data in istoria fotbalului romanesc si probabil in premiera mondiala, suporterii olteni i-au sustinut pe bancari, huiduind copios la fiecare atingere de balon jucatorii care, desi purtau pe piept emblema Universitatii Craiova, semnasera deja cu Dinamo.

Suporterii n-au parasit echipa, ci au pastrat-o in suflet, ca o melodie in surdina, nostalgica si dureroasa. Iubirea pentru fotbal si pentru Stiinta n-a disparut, ea doar s-a refugiat in acesti ani, cand Bania s-a simtit coplesita de un spirit strain.

Asta este Craiova... orgolioasa, calda, nedreapta uneori, sensibila si gata sa-ti aduca aminte mereu ca vorba care i se potriveste este: ?iubeste-o sau las-o!?.

A urmat perioada 2002-2005, cu un alt patron si cu un start fulminant, dupa primele etape Universitatea aflandu-se pe locul 1 in clasament. La finalul sezonului 2002-2003 oltenii se claseaza pe locul 7.

In 2003-2004, Universitatea reuseste castigarea turneului de pregatire "Norcia Winter Cup" dupa ce trece de Tianjin Teda, Rapid (campioana Romaniei in acel sezon) si, in fine, Metalurg Zaporoje, iar in campionat ocupa locul 4.

Halucinantul sezon 2004-2005 aduce orasul Craiova in pragul disperarii. Intreaga Oltenie si suporterii alb-albastri din restul tarii traiesc o drama: retrogradarea UNIVERSITATII CRAIOVA ... O tragedie a fotbalului romanesc, a carui prima divizie parca nu mai are sens fara religia albastra din sudul tarii...

La finalul campionatului 2005-2006 Stiinta s-a intors in A, dupa un sezon in care a suferit si a luptat cu mandrie si cu onoare, depasind alaturi de fanii ei, orice obstacol . 19 mai 2006 a fost o zi in care Oltenia fotbalistica a explodat din nou de bucurie.

Campioana unei mari iubiri a revenit, asa cum spunea Marius Mitran, acolo unde altii n-au vrut-o, dar nu i s-au putut impotrivi. Dragostea din care s-a hranit Universitatea in acest ultim an nici nu poate fi inteleasa de cei care i-au facut rau, nici nu poate fi respectata de cei care acum isi rod unghiile de neputinta. N-a fost un vis urat, ci unul dintre cele mai frumoase pe care aceasta echipa le-a trait vreodata. Inconjurata de atata iubire, n-avea cum sa nu reuseasca...

Craiova si suporterii ei isi traiesc in continuare fascinanta lor poveste de dragoste. Intreaga Oltenie a sarbatorit nu promovarea, ci renasterea Universitatii, a celei mai iubite si mai rebele echipe care a existat vreodata in Romania, in timp ce Bucurestiul tremura din nou: singura rivala de care se teme cu adevarat s-a intors!

Locatii noi

Pt baruri,cluburi etc noi care sunt in lista puteti sa imi trimiteti pe mail la adresa: deathescort@gmail.com

Aura Investments a cumpărat teren pentru construcţia unui mall la Craiova

Grupul israelian Aura Investments Ltd a achiziţionat un teren pentru construcţia unui centru comercial în Craiova şi urmează să preia participaţii la trei proiecte ale dezvoltatorului Plaza Centers, potrivit site-ului israelian Globes.

Aura Investments a preluat terenul de 25.000 de metri pătraţi din Craiova, prin intermediul subsidiarei sale National Commercial Center BV (NCC), care mai construieşte deja în România alte şapte centre comerciale sub brandul Galleria. Preţul terenului s-a ridicat la 10,5 milioane de euro, iar partea grupului israelian în afacere se ridcă la 25%.

În urma unei tranzacţii separate, o altă subsidiară a grupului israelian, Aura Europe, a semnat un memorandum de înţelegere cu Plaza BAS BV, subsidiară a Plaza Centers NV şi a grupului Baron-Adam, pentru a cumpăra participaţii la mai multe companii. Aura va prelua restul de 25% din capitalul Bas Development SRL, devenind astfel proprietarul unic al companiei, care construieşte un proiect rezidenţial cu 385 de locuinţe în Ploieşti. Compania israeliană mai deţine în Ploieşti un alt teren destinat construirii a 265 de apartamente şi estimează că investiţia în acest proiect se ridică la 31 milioane dolari, mizând pe un profit de 39,3 milioane dolari.

Aura va cumpăra şi 50% din Sunny Invest SRL, companie care intenţionează să construiască un proiect rezidenţial cu 250 de locuinţe, cu o investiţie de 17,5 milioane euro. Reprezentanţii grupului israelian estimează că odată cu finalizarea lucrărilor, valoarea de piaţă a ansamblului va fi de 22,5 milioane euro. Compania va mai achiziţiona şi 50% din Colorado Invest SRL, care deţine un teren în Braşov, unde vor fi construite 425 de locuinţe. Compania previzionează că investiţia va totaliza 33,6 milioane euro, iar valoarea de piaţă va fi de 42 milioane euro.

Aura şi Plaza Centers colaborează deja la construcţia a 3.000 de apartamente, în cadrul a cinci proiecte imobiliare, şi a două centre de birouri în România, sub denumirea Primavera. Aura Investments este listată la Bursa de Valori din Tel-Aviv şi are în lucru mai mult de 20 de proiecte rezidenţiale, de office şi retail în România, Ungaria şi Kazakhstan. În România, compania a anunţat printre altele dezvoltarea de proiecte rezidenţiale în Snagov şi Ploieşti şi a construit centrul comercial Nasaud Shopping Center, din Bucureşti.

Articol aparut in Gazeta de Sud